Copilaria

Copilarie,dulce copilarie
Nu credeam sa se stinga
Si ca nu o sa mai fie...
Copilaria este un cuvant incarcat de sentimente si amintiri care uneori te intristeaza ,alteori te bucura,ceva ce stim ca dupa un timp nu ne mai apartine in totalitate.In inocenta din ochii tai ,pe care cu siguranta tu nu ai vazut o niciodata,e foarte posibil ca cineva din acei "monstrii" sa se fi regasit,asa cum tu te uiti in ochii altor copii si iti aduci aminte de copilaria ta.Totul era atat de simplu...Toata lumea iti lua apararea,toti te iubeau,desi tie nu-ti pasa si nici macar nu aveai nevoie de iubirea lor.Aveai un loc al tau pe care il exploatai la maxim cu ceilalti copii si nu iti pasa daca ai bani sau nu ,daca i ai impresionat indeajuns de mult pe prietenii tai,tu erai doar tu.Un copil simplu,care nu cunostea lumea celor "mari",care oricum era o lume obositoare,plictisitoare,enervanta si neplacuta.Erai doar tu si jucarioara ta pentru care nu ai fi renuntat nici in ruptul capului la ea deoarece te intelegea,era intotdeauna langa tine,nu te certa,nu te punea sa ti faci temele,pur si simplu era dispusa sa ti faca toate poftele.Mi aduc aminte cu nostalgie de clipele minunate petrecute in copilarie,toate acele jocuri gen sotron,tara tara vrem ostasi,adevar sau obligatie,atinsea,ascunsea si multe multe alte jocuri care faceau ca ziua sa ma uite ,ajungand la ora 11 noaptea acasa.a.Dar noua ce ne pasa ca eram murdari din cap pana in picioare.Ce ne pasa noua ca mama statea zilnic sa ne spele hainele.Cate amintiri...Habar nu aveam noi ce inseamna grijile parintilor si celor din jur ,noi eram concentrati pe propriile noastre trasnai si nebunii care ne inveseleau ziua ,eram niste semizei care isi puteau desena lumea in culori nu ca cei mari doar in alb si negru.

Daca ar fi sa gasesc sinonimul copilariei ,cel mai potrivit cuvant ar fi libertatea. Libertate care cu cresterea in varsta ni se fura un pic cate un pic.Nimeni nu ne poate fura toata libertatea deci un strop de copilarie va fi mereu in noi dar din pacate nu il vom mai putea valorifica asa cum obisnuiam.Important este sa te bucuri de momentele traite chiar daca trecutul a avut si parti urate, trebuie sa ne amintim doar acele clipe de vis pe care le a trait total intens ,candva,copilul din noi.Copilaria va ramane intotdeauna intiparita ca un filmulet ,in interiorul nostru si ar fi pacat sa se ajunga la ideea ca maturizarea e calea spre perfectiune sau cel putin spre normalitate.Acolo unde copilul de alta data este mort definitiv, acolo se va gasi intotdeauna un suflet trist, singur si pierdut.Niciodata nu e prea tarziu sa scoatem putin copilul din interiorul nostru la suprafata pentru ca doar atunci vom simti fericirea si bucuria imensa pe care o simteam cand eram copii.
In spatele privirii inocente si necunoscatoare pana si un copil crede ca aceasta pretioasa copilarie reprezinta fericirea iar maturitatea doar dezastru.Parerea mea este ca normalitatea se naste atunci cand copilaria si maturitatea se combina echilibrat.
Fa astfel incat sa nu iti regreti timpul trecut si copilaria pe care nu o mai ai ci sa faci astfel incat la batranete sa simti aceeasi nostalgie pentru ce traiesti acum,in prezent.